Oraşul CĂUŞENI (50m alt., 21300 loc./1992) aşezat pe râul Botna, la 83 km de Chişinău. Se susţine că ar fi apărut în vecinătatea localităţii "Chişinăul Roşu", atestat documentar în 1455. După 1538, din refolosirea pietrelor vechii aşezări moldoveneşti, s-a construit Căuşenii, reşedinţă a locţiitorului hanului Crimeii în Bugeac. Palatul hanului - ruinele căruia se mai vedeau în secolul XIX după plecarea tătarilor -se evidenţia prin dimensiunile dominante şi prezenţa cupolelor. În a doua jumătate a secolului XIX, Căuşenii se dezvoltă intensiv şi devin un cunoscut centru comercial de cereale şi vinuri. O deosebită amploare cunoaşte după construcţia în anii '80 ai secolului XIX a tronsonului de cale ferată Bender-Reni.

Monumentele de arhitectură, Căuşeni.

BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI" , este una dintre cele mai enigmatice construcţii din ţară, unică prin particularităţile   ei   de   biserică   seimi-îngropată, şi purtătoare a unor fresce interioare   de   certă   valoare   artistică. Aspectul ei exterior, structura sa spaţială şi planimetrică, precum şi tehnica arhaică de construcţie, o înscriu printre realizările arhitecturale din secolele XV - XVI; dar, după  informaţiile   „pisaniilor   ctitorilor (mitropolitul Proilaviei Daniil,  în timpul domnitorului Grigore Calimachi, 1760-1786) şi relatările contemporanilor precum şi după pictura sa murală, ridicarea ei ar fi avut loc între anii 1763 - 1767, pe timpul stăpâniri Căuşenilor de către hanii tătari. Biserica este alungită, cu o singură navă boltită semicilindric, cu o vasta absidă la est. În exterior este joasă, cu înălţimea pereţilor de cca. doi metri de la pământ până la streaşină, ascetismul exterior al clădirii fiind în contrast izbitor cu aspectul monumental al interiorului. Se presupune că aşa a fost cerut de hanii tătari ca biserica să nu întreacă în înălţime şi frumuseţe moscheea (geamia) localităţii, azi dispărută. Zugravii Stanciu, Voicu şi Radu au lucrat într-o manieră (compoziţiile scenelor biblice şi frizele ornamentale) apropiată picturii şcolii de la Hurez. În pronaos sunt zugrăviţi în toată statura ctitorii, feţele unora având trăsături mongoloide. Chipurile sfinţilor sunt pictate în naos, în două registre orizontale.

Sursa: "Toate drumurile duc la Putna"
Autori - Mugur Andronic, Tamara Nester ov